Superliga Europei. Normele FIFA și UEFA privind aprobarea prealabilă a competițiilor de fotbal intercluburi sunt contrare legislației UE.
European Superleague Company SL (ESLC) (n.n. cunoscută şi sub noţiunea de „Superliga Europei”) este o societate de drept privat cu sediul în Spania. Aceasta a fost constituită la inițiativa unui ansamblu de cluburi de fotbal profesionist care sunt ele însele stabilite, după caz, în Spania, Italia și în Regatul Unit. Potrivit deciziei de trimitere, aceasta are ca obiect punerea în aplicare a unui proiect al unei noi competiții internaționale de fotbal profesionist denumit „Superleague”.
Procedura principală are la origine o acțiune în materie comercială, însoțită de o cerere de adoptare a unor măsuri asigurătorii fără dezbatere în contradictoriu, care a fost introdusă de ESLC în fața Tribunalului Comercial din Madrid, Spania, instanța de trimitere, și care este îndreptată împotriva Fédération internationale de football association (FIFA) și Union des associations européennes de football (UEFA).
Potrivit instanței de trimitere, introducerea acestei acțiuni a urmat lansării de către ESLC a proiectului societății Superleague, precum și opoziției FIFA și UEFA. Această instanță arată că, la 21 ianuarie 2021, FIFA și cele șase confederații continentale recunoscute de aceasta, printre care UEFA, au publicat o declarație în care și-au exprimat refuzul de a recunoaște Superleague, au anunțat că orice club de fotbal profesionist și orice jucător care participă la această competiție internațională ar fi exclus din cele organizate de FIFA și de UEFA și au subliniat că toate competițiile internaționale de fotbal trebuiau organizate sau autorizate de entitățile competente, astfel cum sunt vizate de statutul FIFA și al confederațiilor continentale.
Prin hotărârea pronunțată la data de 21 decembrie 2023, Curtea a statuat că articolul 102 TFUE trebuie interpretat în sensul că constituie un abuz de poziție dominantă faptul că asociațiile, care sunt responsabile de fotbal la nivel mondial și european și care desfășoară în paralel diferite activități economice legate de organizarea de competiții, au adoptat și pun în aplicare norme, care condiționează de autorizarea lor prealabilă crearea, pe teritoriul Uniunii, a unei noi competiții de fotbal intercluburi de către o întreprindere terță, și care controlează participarea cluburilor de fotbal profesionist și a jucătorilor la o astfel de competiție, în caz contrar existând riscul unor sancțiuni, fără ca aceste diferite competențe să fie încadrate de criterii materiale, precum și de modalități procedurale de natură să asigure caracterul transparent, obiectiv, nediscriminatoriu și proporțional al acestora.
Curtea a mai statuat că articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că constituie o decizie a unei asociații de întreprinderi care are ca obiect împiedicarea concurenței faptul că asociațiile, care sunt responsabile de fotbal la nivel mondial și european și care exercită în paralel diferite activități economice legate de organizarea de competiții, au adoptat și pun în aplicare, în mod direct sau prin intermediul asociațiilor naționale de fotbal care sunt membre ale acestora, norme care condiționează de autorizarea lor prealabilă crearea, pe teritoriul Uniunii, a unei noi competiții de fotbal intercluburi de către o întreprindere terță și care controlează participarea cluburilor de fotbal profesionist și a jucătorilor la o astfel de competiție, în caz contrar existând riscul unor sancțiuni, fără ca aceste diferite competențe să fie încadrate de criterii materiale, precum și de modalități procedurale adecvate pentru a asigura caracterul transparent, obiectiv, nediscriminatoriu și proporțional al acestora.
Totodată, Curtea a hotărât că articolul 101 alineatul (3) și articolul 102 TFUE trebuie interpretate în sensul că normele prin care asociațiile, care sunt responsabile de fotbal la nivel mondial și european și care desfășoară în paralel diferite activități economice legate de organizarea de competiții, condiționează de autorizarea lor prealabilă crearea, pe teritoriul Uniunii, de competiții de fotbal intercluburi de către o întreprindere terță și controlează participarea cluburilor de fotbal profesionist și a jucătorilor la astfel de competiții, în caz contrar existând riscul unor sancțiuni, nu pot beneficia de o exceptare de la aplicarea articolul 101 alineatul (1) TFUE sau nu pot fi considerate justificate în raport cu articolul 102 TFUE, decât dacă demonstrează, prin intermediul unor argumente și al unor elemente de probă convingătoare, că sunt îndeplinite toate condițiile necesare în acest scop.
De asemenea, Curtea a hotărât că articolele 101 și 102 TFUE trebuie interpretate în sensul că:
– nu se opun unor norme adoptate de asociații responsabile de fotbal la nivel mondial și european și care desfășoară în paralel diferite activități economice legate de organizarea de competiții, în măsura în care acestea desemnează asociațiile respective ca fiind deținătorii originali ai tuturor drepturilor care pot da naștere la competiții care țin de „jurisdicția” lor, atunci când aceste norme se aplică numai competițiilor organizate de asociațiile menționate, cu excluderea celor care ar putea fi organizate de entități sau de întreprinderi terțe;
– se opun unor astfel de norme în măsura în care atribuie acelorași asociații o competență exclusivă în materie de comercializare a drepturilor în cauză, cu excepția cazului în care se demonstrează, prin argumente și prin elemente de probă convingătoare, că sunt îndeplinite toate condițiile necesare pentru ca aceste norme să poată beneficia, în temeiul articolul 101 alineatul (3) TFUE, de o exceptare de la aplicarea alineatului (1) al acestui articol și să fie considerate justificate în raport cu articolul 102 TFUE.
Prin aceeași hotărâre, Curtea a stabilit că articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unor norme prin care asociațiile, care sunt responsabile de fotbal la nivel mondial și european și care desfășoară în paralel diferite activități economice legate de organizarea de competiții, condiționează de autorizarea lor prealabilă crearea, pe teritoriul Uniunii, de competiții de fotbal intercluburi de către o întreprindere terță și controlează participarea cluburilor de fotbal profesionist și a jucătorilor la astfel de competiții, în caz contrar existând riscul unor sancțiuni, atunci când aceste norme nu sunt încadrate de criterii materiale, precum și de modalități procedurale apte să asigure caracterul transparent, obiectiv, nediscriminatoriu și proporțional al acestora.
Practic, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat că ”UEFA și FIFA nu pot impune sancțiuni cluburilor care vor să participe în alte competiții”.
Avocat asociat Claudiu Beinşan
