Sechestrul asigurător. Trimiterea spre rejudecare. Încălcarea dispoziţiilor privind citarea. Nemotivarea.

Printr-o încheiere pronunţată în data de 25.10.2023, Curtea de Apel Cluj a validat argumentele apărării într-o procedură vizând contestaţia faţă de menţinerea sechestrului asigurător, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare urmare a încălcării dispoziţiilor privind citarea intimatei în faţa primei instanţe, precum şi a omisiunii motivării corespunzătoare a soluţiei.

În concret, între momentul emiterii citaţiei şi termenul de judecată stabilit s-a scurs un termen de mai puţin de 24 de ore, sens în care intimata nu a luat cunoştinţă de existenţa procedurilor în faţa organelor judiciare. Deşi viciată atât procedura de citare cât şi dreptul la apărare privit din perspectiva art. 6 din CEDO, la acest unic termen de judecată stabilit au fost verificate şi menţinute măsurile asigurătorii dispuse. 

Caracterul nelegal al procedurii desfăşurate în faţa Tribunalului Cluj a fost sancţionat de Curtea de Apel Cluj, în sensul în care „contestatoarea P.R.A nu se putea prezenta la sediul Tribunalului Cluj pentru a-şi ridica corespondenţa înainte de data fixată pentru verificarea subzistenţei temeiurilor care au determinat luarea măsurilor asigurătorii în cursul urmăririi penale, întrucât nu era împlinit termenul de 3 zile menţionat în cuprinsul înştiinţării ce i-a fost afişată pe uşa locuinţei şi nici nu s-a înfăţişat la judecătorul de cameră preliminată în şedinţa camerei de consiliu din data de 20.09.2023.”.

Suplimentar acestui argument, judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj au constatat că judecătorul de cameră preliminară de la tribunal s-a limitat la evocarea unor consideraţii generale privitoare la măsurile asigurătorii, fără a face o aplicare practică la speţa pe care o avea de analizat. În concret, s-a considerat că „nu au fost evaluate nici în linii mari măsurile asigurătorii concret dispuse faţă de contestatoarea P.R.A. Aceste măsuri asigurătorii nici nu au fost individualizate, evocându-se momentul la care au fost luate, bunurile asupra cărora poartă şi scopul pentru care au fost dispuse, astfel încât să se poată efectua o minimă analiză cu privire la necesitatea şi proporţionalitatea ingerinţei în exercitarea dreptului de proprietate al contestatoarei.”

Câtă vreme în cazul hotărârilor pronunţate pe durata procedurii de cameră preliminară în materia măsurilor asigurătorii, potrivit art. 250 indice 1 din C.pr.pen., este prevăzută garanţia dublului grad de jurisdicţie, ceea ce nu poate fi asigurat în lipsa unei minime verificări a subzistenţei temeiurilor care impun menţinerea măsurilor asigurătorii (cel puţin prin indicarea momentului la care au fost luate, bunurilor asupra cărora poartă şi a scopului în care au fost dispuse ), judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj consideră că textul art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 2 lit. b din C.pr.pen. trebuie interpretat în sensul că impune trimiterea cauzei pentru rejudecare la judecătorul de cameră preliminară de la tribunal nu doar atunci când se constată nerespectarea dispoziţiilor privind citarea, ci şi atunci când hotărârea contestată a fost pronunţată în lipsa unei cercetări efective a aspectelor judecate.”

Asistenţa juridică a intimatei P.R.A. în prezenta cauză a fost asigurată de av. Claudiu Beinşan, avocat asociat în cadrul Highline Law Firm.