Impozitarea veniturilor din tranzacționarea de criptomonede. Situaţia sumelor obţinute în monedă fiat în contul platformei, fără a fi retrase în contul bancar.

Odată cu modificările aduse Codului fiscal prin intermediul Legii 30/2019, veniturile obţinute din tranzacționarea de criptomonede au devenit impozabile.

Ceea ce știm la momentul de față este că veniturile astfel obţinute trebuie impozitate prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului realizat. Codul fiscal ne spune şi cum vom stabili cuantumul câștigului realizat, acesta fiind compus din diferența pozitivă între prețul de vânzare şi prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției (comisioane, alte costuri directe etc).

Mai știm că obligaţia de declarare a veniturilor se satisface prin depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care au apărut veniturile.

Deşi lucrurile par a fi simple, există în continuare foarte multe întrebări cu privire la care legislația noastră încă nu a oferit un răspuns clar.

Printre acestea se numără situaţia în care sumele rezultate din transferul de criptomonede rămân în contul platformei de tranzacționare, fără a fi retrase în contul bancar al contribuabilului (atunci când sumele sunt deja retrase în contul bancar al titularului, discutăm despre venit obținut şi prin urmare se impune stabilirea câștigului impozabil).

Pentru a avea o viziune clară asupra situației, ne-am adresat către ANAF solicitând opinia instituției privind stabilirea momentului la care obligaţia de declarare a venitului astfel obținut, ia naștere.

Prin Adresa din 1.03.2023 ANAF Serviciul Asistență pentru contribuabili a oferit un răspuns detaliat, care se poate rezuma în următoarea frază: „Considerăm astfel că, persoana fizică realizează un venit în momentul tranzacționării monedei virtuale şi încasării contravalorii acesteia în cadrul platformei/wallet-ului virtual, iar în situaţia în care achiziționează bunuri sau servicii direct, persoana fizică realizează venitul în momentul achiziționării acestora”. Cea de-a două teză a răspunsului este cât se poate de clară.

Referitor la prima teză a răspunsului, situaţia pare a fi clară, însă se soluţia oferită de ANAF naște alte întrebări. Am obligaţia de declarare a venitului chiar şi în situaţia în care sumele rezultate din transferul de criptomonede (în monedă fiat) rămân în contul de client al platformei de tranzacționare, iar societatea ce deţine platforma nu este emitent de monedă electronică?

Consider că la această întrebare s-a răspuns detaliat şi extrem de documentat în articolul scris de Dan Chertes[1] din cuprinsul căruia îmi permit să citez următoarele pasaje:

„În același sens, considerăm și noi că, atâta timp cât valorile în monedă fiduciară exprimată în contul de utilizator din platformă se regăsesc ca monedă de cont doar în contul omnibus deschis pe numele platformei, asupra căruia controlul și relația cu banca aparțin deținătorului platformei, nu putem discuta despre deținerea de către contribuabil a unei monede fiduciare și, prin urmare, momentul în care obligația de declarare a veniturilor din transferul de monedă fiduciară se naște, în acest caz, doar la momentul la care valoarea fiduciară este transferată în contul bancar al contribuabilului.

Cât privește situația în care contribuabilul deține în platformă un portofel digital în care deține monedă electronică emisă de o instituție autorizată în acest sens, credem că în acest caz obligația de declarare se naște la momentul schimbului monedei virtuale pentru monedă electronică. Aceasta deoarece moneda electronică este deținută în mod direct de utilizator în portofelul digital de monedă electronică, monedă reglementată și considerată mijloc de plată.”

Consider că răspunsul oferit de ANAF se interpretează în sensul acestor două situaţii, fiind pe deplin compatibil cu raționamentul autorului citat. Atunci când societatea care deţine platforma de tranzacționare este emitent de monedă electronică, iar în portofelul digital contribuabilul deţine monedă electronică, obligaţia de declarare a venitului se naște la momentul dobândirii sumei în monedă fiat în portofelul digital.

Prin urmare, se impune verificarea punctuală a situației juridice a fiecărei platforme/a fiecărui contribuabil, pentru a se stabili în cazul concret dacă sumele obţinute în monedă fiat rămase în contul platformei/walletului, fără a fi retrase în contul bancar, se impun a fi impozitate sau nu. Deşi această diferență de tratament este contrară principiilor certitudinii impunerii şi nediscriminării, apreciez că unicul mod în care este garantată corectitudinea stabilirii bazei impozabile este verificarea în concret a fiecărei situaţii în parte.

[1] Dan Chertes, Venitul din transferul de monedă virtuală și evaziunea fiscală în Revista Penalmente Relevant nr. 1/2021 disponibil la https://www.revista.penalmente.ro/wp-content/uploads/2021/11/1C.pdf