Mandat european de arestare. Refuz de predare temporară.

Printr-o decizie din data de 15.07.2024 a Curţii de Apel Cluj, instanţa a decis că se impune respingerea solicitării de predare temporară a unui client al societăţii noastre către autorităţile unui stat membru al UE, fiind validate argumentele apărării în sensul că o atare cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 58 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală este neîntemeiată.

În esenţă, autorităţile străine au formulat solicitarea de predare temporară a persoanei pentru „finalizarea cercetării penale” a acesteia în statul solicitant. Argumentele apărării în sensul respingerii solicitării s-au situat pe următoarele coordonate:

1.       Lipsa indicării unui interval temporal concret pentru care se solicită predarea - aşa cum am arătat mai sus, cererea de predare temporară a statului solicitant a avut la bază motivul necesităţii finalizării cercetării penale desfăşurate împotriva persoanei solicitate, fără să fie expusă o perioadă concretă pentru care se solicită prezenţa inculpatului pe teritoriul statului solicitat.

2.      Existenţa unor proceduri judiciare în desfăşurare pe teritoriul statului solicitat – suplimentar argumentului de nelegalitate privind lipsa unei perioade concrete, s-au mai invocat argumente privind afectarea bunei desfăşurări a procesului penal desfăşurat pe teritoriul naţional în situaţia în care s-ar dispune predarea temporară a persoanei. conform art. 364 alin. (1) C.proc.pen., „judecata cauzei are loc în prezenţa inculpatului.” Din perspectiva necesităţii respectării dreptului la apărare, această prevedere se completează cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) C.proc.pen. potrivit cărora „părţile şi subiecţii procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înşişi sau de a fi asistaţi de avocat.”

S-a argumentat că trebuie avută în vedere şi complexitatea cauzelor aflate pe rolul instanţelor din România, cu respectarea dreptului la un proces echitabil, ce implică şi acordarea posibilităţii persoanei acuzate de a se apăra în mod eficient (prin angajarea unui apărător, consultarea dosarului, formularea de cereri, apărări etc.), aspect care nu s-ar putea realiza dacă persoana solicitată ar fi transferată temporar în statul solicitat, pentru ca apoi să fie adusă din nou în România, nefiind rezonabil să i se pretindă acesteia să facă faţă, în acelaşi timp, la un număr semnificativ de cauze cu complexitate ridicată, desfăşurate în ţări diferite, în limbi diferite, sub imperiul unor reguli procesuale diferite, pentru o perioadă nedeterminată de timp.

Curtea de Apel Cluj a decis că „În baza art. 114 rap.la art. rap.la art.58 al.4 din L.302/2004 Respinge solicitarea autorităţilor judiciare din .............. privind predarea temporară a persoanei solicitate............ Stabileşte în favoarea Baroului Cluj onorariul parţial al apărătorului din oficiu în sumă de 300 lei, ce se va avansa din FMJ. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, azi 15 iulie 2024.”

Asistenţa juridică a clientului a fost asigurată de o echipă din cadrul Highline Law Firm formată din av. Claudiu Beinşan şi av. Nicoleta Dreglea.